Alexandru Ciobotă, peisagist
Locuri sănătoase este o metodă de co-design testată de Studio Peisaj (design with nature) şi Terrapia (crafted design), împreună cu UVT (universitate comprehensivă) și FCTM (fundație comunitară), în construcţia a două grădini comunitare din Timişoara.
Grădinile au fost dezvoltate pe două amplasamente cu programe funcţionale iniţiale diferite:
Universitatea de Vest din Timișoara (UVT) este proiectată în zona centrală a Timişoarei de arhitectul modernist Hans Fackelmann în anii ’60. Grădina universităţii, inițial un spațiu semipublic cu rol de interacțiune și schimb de idei într-o perioadă a cenzurii socialiste, ulterior, începând cu anii ‘90, devine o zonă reziduală, izolată de oraș printr-un gard banal
GreenFeel este o parcelă periurbană privată de aproximativ 3 ha, folosită inițial de familia unui arhitect timişorean pentru educația copiilor în activităţi gospodăreşti şi agricole, informal ocupată la finalul anilor ’80 pentru grădinărit şi asigurarea necesarului de hrană familiilor în perioada crizei alimentare şi părăsită începând cu anii ‘90. Proiectul a fost iniţiat de actualii proprietari, iar folosinţa este gratuită.
Healthy places a fost nominalizat în 2021 la premiile Comisiei Europene pentru Noul Bauhaus European, soluţiile alese fiind în acord cu valorile NEB: sustenabil, frumos şi împreună.
Din perspectiva sustenabilității, modelul de co-design testat a articulat patru direcții complementare — Local, Remediu, Memorie și Cunoaștere împărtășită — integrând valorificarea resurselor locale, regenerarea ecologică, conservarea patrimoniului și transferul de cunoștințe. Prin această abordare, intervențiile experimentale au corelat dimensiunile ecologică, socială, culturală și educațională, susținând regenerarea mediului construit și natural, consolidarea identității locale și dezvoltarea unor practici colaborative orientate spre sustenabilitate.
În proiectele Grădina Urbană UVT și GreenFeel, frumusețea a fost înţeleasă ca rezultat al participării colective, al schimbului de cunoștințe și al modelării colaborative a peisajului. Acceptarea imperfecțiunii, valorificarea resurselor existente și utilizarea materialelor locale au susținut intervenții adaptate specificului locului, în echilibru cu dinamica naturală și biodiversitatea. Prin intervenții minimale și procese de adaptare succesivă, co-designul a favorizat regenerarea ecologică, consolidarea identității locale și dezvoltarea relațiilor comunitare. Astfel, frumusețea a devenit un proces evolutiv, fundamentat pe participare, grijă și responsabilitate colectivă.
Împreună a însemnat în proiecte participarea egală, dialogul intercultural și transferul intergenerațional de cunoștințe, ce a valorificat diversitatea culturală și experiențele comunităților locale (traditional local knowledge). Prin implicarea grupurilor vulnerabile, adaptarea infrastructurilor pentru accesibilitate și integrarea resurselor naturale și a patrimoniului local, proiectele Grădina Urbană UVT și GreenFeel au susținut coeziunea comunitară și dezvoltarea unor spații incluzive de învățare și colaborare. Astfel, peisajul a devenit un cadru al participării democratice, al solidarității și al promovării unor practici de locuire sustenabilă.
În 2025 s-a înfiinţat naţional Reţeaua Grădinilor Comunitare din România, cu misiunea de a susține dezvoltarea și recunoașterea grădinilor comunitare și a grădinilor pedagogice ca parte legitimă a infrastructurii verzi urbane din România. În acest context, pentru sensibilizarea actorilor decizionali şi a publicului larg mă interesează modul în care putem măsura beneficiile acestor componente de infrastructură verde utilizând clasificarea serviciilor ecosistemice.
Servicii ecosistemice de reglare
Grădina Urbană UVT
Calitatea aerului/ reglarea temperaturii: în grădină s-au conservat 5 chiparoși de baltă (Taxodium distichum) și 2 molizi (Picea pungens) la maturitate ecologică, cu rol în retenţia de microparticule de praf (PM2,5/ PM10) şi îmbunătăţirea calităţii aerului.
S-a plantat o suprafaţă de 80 mp cu răchită roşie (Salix purpurea) în masiv, aprox. 5.000 butaşi. Suprafaţa liberă a fost însămânţată cu amestec de gramine cu microtrifoi. Componentele verzi conservate şi cele nou plantate/ însămânţate au rol benefic în scăderea temperaturii cu câteva grade de-a lungul perioadelor fierbinţi şi combaterea efectului de heat island.
Sănătatea solului: au fost eliminate aprox. 10 tone de deșeuri din construcţii, s-a restaurant capilaritatea superficială a solului şi au fost administrate 2 tone de compost de origine animală. Suprafeţele plantate (170 mp) au fost mulcite cu tocătură vegetală cu rol în bioactivarea solului, păstrarea stării de umectare a solului (moist) şi protecţie împotriva radiaţiei solare. Pe teren s-a organizat o zonă pentru obţinerea compostului vegetal în vederea reintegrării sale locale.
Polenizatori: în paturile productive ridicate sunt plantate specii anuale şi perene pentru polenizatori în compoziţie cu speciile legumicole.
GreenFeel
Calitatea aerului/ reglarea temperaturii: în zona centrală a grădinii s-a conservat o zonă de neintervenţie cu suprafaţa de aproximativ 2.000 mp aflată în succesiune ecologică, cu mărăcinişuri şi specii de porumbar (Prunus spinosa), corcoduş (Prunus cerasifera), măceş (Rosa canina), frasin comun (Fraxinus excelsior), nuc (Juglans regia).
Pe latura nord s-a conservat o suprafaţă de aproximativ 5.000 mp de pajişte locală gestionată tradițional - cosiri la momentul potrivit cu coasa sau utilaje cu lamă, fânul adunat în brazdă şi depozitat după uscare în depozite locale. Această suprafaţă a fost plantată cu arbori răzleţi cu distanţe mari între exemplare din speciile: arin (Alnus glutinosa), frasin (Fraxinus excelsior), tei tomentos (Tilia tomentosa). În prezent, suprafaţa prezintă o tendinţă de degradare, din cauza lipsei de consecvenţă în măsurile de gestiune.
Sănătatea solului: au fost eliminate aprox. 5 tone de deșeuri din construcţii şi deşeuri domestice de pe întreaga suprafaţă. Pe teren s-au organizat mai multe zone pentru obţinerea compostului vegetal, în vederea reintegrării în grădinile productive.
Se militează în cadrul unor discuţii în grupul grădinarilor pentru eliminarea completă a utilizării îngrăşămintelor chimice şi a pesticidelor - mai sunt aproximativ 4 loturi care practică grădinărit inspirat din metodele industriale/ intensive.
Gestiunea apei meteorice: de pe acoperişul casei situate pe parcelă a fost preluată apa meteorică şi depozitată într-un bazin de tip iaz artificial cu pereţii din membrană EPDM, iar preaplinul a fost condus sub formă de tub drenant subteran, ce disipă apa în sol, participând la refacerea regimului hidric. Volumul aproximativ de stocare al iazului este de 200 mc. Bazinul susţine un habitat creat necesar diverselor specii.
Pe laturile sud şi est au fost conservate canalele ANIF existente.
Polenizatori: în grădinile productive sunt plantate compoziţii de specii anuale şi perene pentru polenizatori în compoziţie cu speciile legumicole. Suprafaţă de pajişte locală conservată şi gestionată tradițional aproximativ 5.000 mp. O serie de specii melifere de arbuşti conservate local.
Servicii ecosistemice de aprovizionare
Grădina Urbană UVT
Recoltă/ hrană: s-a realizat o plantaţie cu 48 pomi fructiferi din speciile măr şi păr ,organizate în gard fructifer condus (gard belgian) ce va înlocui gardul existent spre stradă, deschizând spaţiul spre oraş. Au fost plantaţi 43 de arbuşti fructiferi (16 buc. mur, 21 buc. zmeur). Grădinile productive sunt organizate în 7 module în sistem no dig garden cu pat înălţat totalizând o suprafaţă de 32 mp. Acestea sunt cultivate anual în regim gratuit / deschis de membrii comunităţii academice, studenţi, personal al UVT şi grădinari externi universităţii.
Fibre naturale: S-au plantat aproximativ 80 mp cu 5.000 butaşi de răchită roşie pentru ateliere de valorificare a resurselor constructive locale din fibre - împletituri, sisteme constructive cu pământ etc. Plantaţia se află în proces de degradare din cauza gestiunii greşite.
GreenFeel
Recoltă/ hrană: aproximativ 1 ha de teren este cultivat deschis şi gratuit în grădini productive organizate în 42 de loturi de aproximativ 200 mp/ lot. Sistemele de cultură sunt diverse, de la grădinăritul clasic inspirat din sistemele intensive, organizat pe specii şi în rânduri, până la sisteme de permacultură, no dig garden, paturi înălţate, pădure comestibilă şi alte sisteme de producţie experimantale.
Pe parcelă se află peste 20 de exemplare de nuc (Juglans regia) crescute răzleţ şi zeci de pomi fructiferi într-o varietate mare de specii: cireş, vişin, măr, păr, prun, cais, piersic, migdal, gutui. De asemenea, s-au plantat arbuşti fructiferi: zmeur, mur, coacăz, agriş, cătină, alun.
Prin proiect s-a construit central un solar comun cu rol în producţia timpurie a răsadurilor proprii, iar mai în sezonul de vară pentru producţie de legume. Suprafaţa aproximativă a solarului este de 64 mp. Producţia de răsaduri se bazează pe un târg al seminţelor organizat ocazional, cu intenţia conservării geneticii sănătoase la legumele cultivate şi schimb de seminţe.
Plante medicinale: de pajişte - izmă, cicoare, coada-șoricelului, sunătoare; de apă - menta de apă
Fibre naturale: fân, diverse sortimente de salcie, alun.
Servicii ecosistemice culturale
Grădina Urbană UVT
Recreere: amfiteatrul şi obiectele de mobilare ale grădinii sunt spaţii de recreere a cadrelor didactice şi studenţilor în pauzele dintre ore. Grădina Urbană UVT este deschisă pentru odihnă şi recreere şi vizitatorilor din exteriorul universităţii.
Sentimentul de apartenenţă: implicarea studenţilor şi a comunităţii UVT în activităţile de grădinărit accentuează sentimentul de apartenenţă. În sezonul cald au loc întâlniri în grupul grădinarilor, iar deciziile pentru autogospodărire se iau împreună, într-un cadru democratic.
Educaţie: grădina funcţionează ca platformă de educaţie pentru natură şi producerea hranei în cadrul unor ateliere tematice.
În anii trecuţi, Asociaţia TerraPia a organizat ateliere de certificare ECVET în meşteşugul construcţiei cu pământul. În prezent, pentru programarea amfiteatrului din grădină s-a organizat un planificator disponibil comunităţii universităţii, pentru a putea programa cursuri şi diverse activităţi, evitând suprapunerea de evenimente. Grădina Urbană UVT a organizat în parteneriat cu alte organizaţii proiecte în grădină: Street Delivery- Leapşa 2021, Jazz Festival 2026 Bloom ✲ TJF2026 ✲ Concert Sebastian Studnitzky & Mischa Blanos, Teren Comun - Peisaje pe Bega 2026.
Artistic: grădina găzduieşte o sculptură monumentală ce recuperează lemnul stejarilor remarcabili uscaţi în Parcul Copiilor, realizată de sculptorul Dan Vişovan, lector la Facultatea de Arte şi Design UVT.
GreenFeel
Recreere: grădina este deschisă permanent tuturor rezidenţilor din cartierul Ronaţ şi altor persoane care doresc. Frecvent aici se adună adolescenţii din zonă, accesând facilităţile locale: loc de joacă, pavilioane şi mobilier. Uneori, această ambiţie de a lăsa un spaţiu complet deschis şi accesibil tuturor creează conflicte cu grădinarii, situaţii ce necesită mediere. Recent s-a instituit un regulament pentru activităţi şi accesibilitate în spaţiu.
Sentimentul de apartenenţă: accesul neîngrădit şi utilizarea facilităţilor grădinii accentuează sentimentul de apartenenţă la cartier.
Educaţie: grădina găzduieşte de mai mulţi ani ateliere de educaţie pentru elevi din ciclul primar şi gimnazial, îndrumate de bioloaga şi grădinara Liana Drăghici, cu tematici diverse precum: bazele grădinăritului, protecţia mediului, compostare şi sustenabilitate, permacultură.
Atelierele destinate copiilor şi adolescenţilor pe teme green au fost extinse cu un modul de formare în albinărit şi apicultură îndrumat de Lucian Avrămescu. Se predau noţiuni despre importanţa polenizatorilor în natură, viaţa albinelor, realaţia dintre oameni şi albine şi creşterea unei stupine.
În 2023, Asociaţia TerraPia a organizat festivalul international de arhitectură din pământ Regio Earth, în cadrul căruia s-au construit un cuptor de pâine, elemente de mobilare în grădină şi s-au realizat tencuieli în tehnici diferite pe faţada pavilionului grădinarilor.
Grădina găzduieşte în parteneriat cu alte organizaţii diverse proiecte: activităţi Minitremu Art Camp 2023, 2024, 2025, adunare lunară a tobarilor/ percuţionişti în fiecare lună, la lună plină, întâlniri ale diferitelor organizaţii.
Serviciile ecosistemice furnizate de grădinile comunitare sunt puţin cunoscute în oraşele din România. În prezent există o serie de reglementări locale care interzic explicit cultivarea speciilor horticole în spaţiile publice din oraşe.
În Timişoara, cultivarea legumelor şi zarzavaturilor în spaţiile publice este interzisă, la fel ca alte activităţi ce coagulează comunităţile locale în jurul grădinăritului comunitar.
Grădinile comunitare sunt horti-sisteme complexe, parte a infrastructurii verzi urbane, ce reuşesc, prin complexitatea serviciilor ecosistemice, furnizate să coaguleze în aceste locuri diverse societăţi umane şi mai mult decât umane în relaţii conviviale.
- text scris în cadrul proiectului cultural Teren comun - peisaje pe Bega organizat de ACIA - Asociația Culturală pentru Intervenție Artistică și co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național.
Foto: Andreea Săsăran, Alex Lorinţi, Alessandro Serra, Alina Negru, Alex Ciobotă, Arhiva UVT, Amandine Bănescu, Valentin Mureşan, Lucian Avrămescu
